joi, 20 mai 2010



nu am stiut sa trag de sfori!!!


fericire?
am uitat de mult semnificatia acestui cuvant.uneori mai rad,mai zambesc,mai tip,mai cant,mai citesc,mai ascult o melodie care imi face sufeltul sa vibreze,ma mai uit la un film siropos si dau de sentimentul ala numit "fericire" si simt un gol si un nod in gat si stomacul facandumi-se ghem...un ghem care nu poate sa fie descurcat.sunt trista si nimeni nu ma intreba ce am adica nici eu nu ma vait asa ca nu imi permit sa reprosez asta nimanui.as vrea sa scriu ce simt acum ce lupta am in cap si suflet dar stiu ca tu o sa-ti bati joc de mine si ca ai sa ma consideri inca o ratata care populeaza Trrea si in mod involuntar te poluez pe tine.o sa imi fie prea dor de zilele asta de zilele ce au trecut de cei care au stiut sa puna o mana pe umarul meu atunci cand a fost cazul,de norii care ma obsedeza de o sapatamana jumate cu formele lor ciudate,de cerul albastru,de ploaia care imi bate in geam...imi e dor sa pot sa mai scriu din nou si sa nu imi mai fie teama si sa cred ca totul o sa fie bine...cand iti stig sa ma lasi in pace sau ca nu ma mai interesezi ca persoana mint.atunci am cea mai mare nevoie de tine si ma interesezi cel mai mult.sunt gelosa si nu am suficienta incredere in mine si uneori ma indoiesc de Ei,si atunci imi dau cu pumnii in cap spunadu-mi ce sunt o fraiera pentru ca indiferent daca v'a trece cinspe ani de zile Ei tot langa mine o sa fie.as vrea sa imi bag picioarele in toate lucrurile infecte care ma inconjoara incepand de la colegi,profi si "pritenii de hartie" terminand cu obiecte sau chiar actiunile mele.pur si simplu ma dezamagesc pe mine si voi pe mine.
niciodata nu am stiut sa tag de sfori...paote ca daca as fi tras de sfori ca mie sa imi fie bine acum as rade si nu as plange si as sti ce insemna fericirea!!!ultima data cand am gustat din fructu asta interzis a fost demult si a durat putin.atunci visam si scrim povesti si aveam imima care batea...si acum inca mai bate doar ca bata asa de incet incat o aud doar eu si ii mint pe toti.in curand n'o sa mai bata pentru ca sunt pe cale "sa o deconectez de la aparate".am sa imi ascund si ochi si cu ei am sa ma uit doar la nori.

PS:mi'a luat ceva timp pt a ma gandi daca am suficient curaj sa o postez sau nu.
:(

vineri, 7 mai 2010

Paper planes



hmmm...
E ceva ciudat să privesc trenurile
cojite de vopsea şi ceasul care arată " 5 o'clock ".
E târziu...să mă mai prefac în paper planes!
cărţi,caiete aruncate şi multe pixuri colorate.
Într-o cameră goală,cu o chitară încerc,să-mi umplu golul din stomac,
cu amintiri pline,din zile goale,ce au trecut în grabă
fără să-mi lase măcar iluzia timpului pierdut aiurea''....

Frunzele ce-mi aminteau de tine,
aşteptându-te joi seră la ateneu...
atrăgându-mă şmecheriile periculoase de bmx-uri,
ce îi aparţin lui Andrei,tipul cu paru' vâlvoi,
şi acelas tricou,purtat la nesfârşit,
căsăpit de gloanţe şi ploile acide...
Fuma aceas ţigară 2 zile la rând,
îmi spunea că nu are bani de alta.
Zicând cu zâmbetul pe buze:
"şti...colecţionez resturile"
Şi chitară salvată,din revoluţia şobolanilor,
disperaţi şi crizati în a roade tot cu aia 2 dinţi din faţă,
cu coada lor inexplicabil de lungă,


Mi-am luat chitara acordând-o
şi am încercat că-n Vamă,
fără nisip şi tipi beţi dormind în trestii...
Aş fi vrut să fiu din plastilină,
să mă tund zero,să îmi dau un pirs -poate-n limbă-
şi să sperii ţâncii de gradi,pe stradă - strâmbându-mă la ei .
şi
Să fiu ameninţat cu o umbrelă,
mâncată de molii,care păstrează amintirea,
revoluţiei din '89,
unde lumea murea...


Aş fi vrut să am cui să povestesc,
aş fi vrut să îţi tip în şoaptă şi să îţi perforez timpanul...
să îţi zic cât de mult te iubesc!