Paper planes

hmmm...
E ceva ciudat să privesc trenurile
cojite de vopsea şi ceasul care arată " 5 o'clock ".
E târziu...să mă mai prefac în paper planes!
cărţi,caiete aruncate şi multe pixuri colorate.
Într-o cameră goală,cu o chitară încerc,să-mi umplu golul din stomac,
cu amintiri pline,din zile goale,ce au trecut în grabă
fără să-mi lase măcar iluzia timpului pierdut aiurea''....

Frunzele ce-mi aminteau de tine,
aşteptându-te joi seră la ateneu...
atrăgându-mă şmecheriile periculoase de bmx-uri,
ce îi aparţin lui Andrei,tipul cu paru' vâlvoi,
şi acelas tricou,purtat la nesfârşit,
căsăpit de gloanţe şi ploile acide...
Fuma aceas ţigară 2 zile la rând,
îmi spunea că nu are bani de alta.
Zicând cu zâmbetul pe buze:
"şti...colecţionez resturile"
Şi chitară salvată,din revoluţia şobolanilor,
disperaţi şi crizati în a roade tot cu aia 2 dinţi din faţă,
cu coada lor inexplicabil de lungă,


Mi-am luat chitara acordând-o
şi am încercat că-n Vamă,
fără nisip şi tipi beţi dormind în trestii...
Aş fi vrut să fiu din plastilină,
să mă tund zero,să îmi dau un pirs -poate-n limbă-
şi să sperii ţâncii de gradi,pe stradă - strâmbându-mă la ei .
şi
Să fiu ameninţat cu o umbrelă,
mâncată de molii,care păstrează amintirea,
revoluţiei din '89,
unde lumea murea...


Aş fi vrut să am cui să povestesc,
aş fi vrut să îţi tip în şoaptă şi să îţi perforez timpanul...
să îţi zic cât de mult te iubesc!