din fiecare fotografie ti-am luat chipul.l-am decupat si am realizat ca nu am nimic.decît fasiile din hîrtia lacuita ce o tin strans în palmă.si priveam spre infinit.
pe aici am alergat,aici am pus capul pe umărul tău,în acel loc am căzut pentru prima data si încă mai e vizibilă o cicatrice,de aici am privit luna si cerul mereu altfel,peste tot aici si acolo am invatat sa cad si sa zbor.
nu erau decat amintiri si iulzii surescitate de o dorintă infimă,ce pulsa adînc si ritmic efectul de simbioză dintre trecut si viitor.
"Even now, all possible feelings do not yet exist, there are still those that lie beyond our capacity and our imagination."